iar ma apuca perioada aia in care vad josnicia lumii in care traiesc. in care mi-e frica sa nu devin ca ea. imi vine sa plang, constienta fiind ca nu am scapre...k intr-o zi o sa ma transforme, ca din greseala in greseala, constiinta mea o sa devina tot mai frageda...si nu o sa mai stiu macar de ce ma rog. Ca pacatul va locui in mine distrugand ultima urma de inocenta si puritate caracteristica copilariei. in momente de astea stiu mai bine ce imi doresc. Vreau si mai mult sa prelungesc copilaria. Vreau un om putin mai naiv decat mine, atat de sincer incat sa cred k toti oamenii pe pamant nu ma vor mai minti niciodata, vreau ca atunci cand ma va strange cu mana lui calda sa isi doreasca doar sa simta ca sunt langa el, cand se uita in okii mei sa citeasca doar ganduri pure de iubire calda de copil. sa ma vada imbrracata, zambind, jucandu-ma cu copii, sau culegand flori...caci asta sunt...la astavisez..sau sa ma vada mireasa,nu m-as supara..dar nu sa ma dezbrace cu privirea sau...ma rog,altceva. propunerile lui sa fie decente, interesante...la naiba!!!! sunt atat de multe lucruri pe care nu le-am facut niciodata...nici macar pizza nu am facut vreodata si el sa imi zica de...hmmm...stii tu!!!
Nu vreau sa ma gandesc k diavolul lucreaza...aici..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu