Avea puterea sa schimbe lumea..

Acum 2 ani,la sfarsitul lui septembrie, am plans amarnic dupa un prieten care pasise in lumea celor vesnice. Numele lui este...sau a fost Mihai Bordeianu. Noi ii spuneam Pitic. Dumnezeu sa il ierte!!! Imi aduc aminte, ca desi eram foarte trista, cu inima franta de ce vazusem acolo, ce auzim, desi eram revoltatat k un tanar de varsta mea, mai mult sau mai putin murise, imi dorea pentru acea seara sa ajung la concertul lui G Zamfir. Imi place mult cum canta. Si lui ii placea mult!! Ajunsi in sala de ateneu, mi-am cerut scuze pentru starea pe care o aveam, datorita plansului. Ne-am ocupat locurile si am urmarit spectacolol. A fost foarte emotionant. La sfrasit am fost in culise si i-am cerut autograf. Il am si acum!!

Ady Tampu a fost cel care mi-a fost alaturi la moartea unui prieten, apoi la moartea bunicii mele. M-am simtit datoare sa le transmit sincere condoleante acum k Dumnezeu l-a chemat la el. QAm fost la inmormantare. A fost ceva atat de trist...profund si totusi linistit.O durere din aceea mistuitoare care te goleste pe dinuntru si te face sa vezi pentru o clipa mai departe de ce reprezinta pentru noi placerile vietii, te face sa realizezi cat de nestiutori suntem,  cat de naivi si visatori si parca degeaba, caci viata se poate pierde intr-o secunda.

Am sa povestesc ultima oara cand l-am vazut. imi pare rau k a trebuit sa il vad asa. Nu vreau ca ziua de ieri, 24 septembrie sa o uit usor. Statea acolo nemiscat, fara suflu, cu o multime de oameni in juru-i ce plangeau si voiau sa isi ia ramas bun. Tatal lui a gasit puterea de a tine un mic discurs prin care ne-a relatat moartea sa. In seara de dinaintea plecarii lui, l-a luat la o discutie prin care incercasa il convinga sa nu mearga cu motorul la Arad.
"-Ia orice masina vrei, ai de unde alege, numa' nu te du cu motoru!!!!
  -Tata o sa fiu atent, am fost si la mare cu motorul,si nu am patit nimik, o sa conduc incet si cu atentie, merg regulamentar.fi fra grija, nu patesc nimik."
 Si-a urmarit copilul iesind pe poarta,si plecand pe motorul ce il va purta spre ultima calatorie. Ady urma sa plece in strainatate sa concerteze, si in Africa sa faca voluntariat. Imi amintesc ca mi-a zis si mie asta.
Apoi a vorbit fata pe care a vazut-o ady ultima data. Cea la care s-a dus ady in Arad. incerc sa o citez:
"A ajuns infrigurat si mi-a zis "pune pe mine o patura k sunt gheata" si intradevar era rece.I-am dat o patura si apoi mi-a zis "as mai avea o ultima dorinta". "care ady?" as vrea sa vad un film, cat dureaza sa downloadezi un film?" cam jumate de ora, dar e sabatul ady, mai bine il vedem maine. Ce film vrei sa vezi?" as vrea sa vad patimile lui isus. poti sa il downloadezi in seara asta?" oooo...sigur k pot ady, cum sa nu??" si pana l-am downloadat a adormit, si nu ne-am mai uitat la film. A doua zi dimineata ne-am dus la biserica si cand ne-am intors ne-am uitat la film. spunea el k nu poate sa creada cat a suferit Isus pentru noi, k daca un singur prieten de-al lui s-ar intoarce el al fi fericit. Imi spunea sa nu il dezamagesc... La plecare, mi-a zis "ne vedem acolo, sa nu ma dezamagesti" "unde acolo, ady??" "ne vedem in cer"

Imi pare rau ca nu pot sa reproduc in totalitate cele 2 discursuri, care au fost profund emotionante. Nu mai puteam de plans, si am simtit si in mana iubitului meu ce ma tineastrans langa trupul lui, aceasi emotie, aceasi durere, si acel fior ce iti taie respiratia. :(:(:( La un moment dat i-am prins mana si l-a tras mai in spate caci nu mai suportam sa aud tot ce se spunea despre ady. Numai lucruri minunate, ce ma faceau sa refuz moartea lui, sa doresc sa pot face ceva sa il ridic din acel pat vesnic si sa ne incante din nou cu naiul lui.

Ady a fost un om minunat. Pe mine personal, m-a schimbat. A fost singurul om...singurul, care m-a facut sa vreau intradevar sa fiu mai buna. Avea foarte mari pretentii de la o fata. Am simtit asta, am stiut-o si incercam sa ma ridic la un anumit nivel.Am renuntat la multe. Si as fi putut sa mai renunt inca, dar nu a vrut. Oricum, faptul k l-am cunoscut a ajutat ca iulia cea care scrie acum sa fie asa cum e. A avut pretentii de la oameni in general. Avea prieteni de calitate, unul si unul...si ii aprecia pe toti la valoarea fiecaruia. Nu ii era jena sa vorbeasca despre Dumnezeu, ci vorbea cu atata incredere, credinta si siguranta in glas k te facea sa te simti vinovat pentru momentele de indoiala. Avea un har aparte cand vorbea de Dumnezeu...si nu numai. Era o placere sa vorbesti cu el. Despre orice. Imi arata mereu k stie mai multe./..si mai multe despre o gama larga de subiecte. Stia cum sa iti ridice moralul, cum sa incurajeze, stia sa spuna cuvantul potrivit la momentul potrivit. A fost un om de caracter a carui ultima dorinta a fost sa nu il dezamagim!!!!! si aici ma opresc ca stiu k deja te-am dezamagit ady, si o data cu tine l-am dezamagit pe Tatal. Si a trebuit sa mori, ady k sa ma faci sa ma intorc?? De ce???
Si sunt convinsa ca o data cumine...multi prieteni de-ai tai, care au auzit ultimele tale cuvinte, ultima ta dorinta, gandesc acum ca mine. Acum, ajuta-ne sa ramanemasa.

FOR YOU DEAR FRIEND...we'll never forget you..